...

Mai e putin...simt asta si nu mai vreau numar zile, saptamani, nici macar luni...
Spui ca ne vom vedea, ca vom vorbi si ca nimic nu se va schimba....doar vorbe, vise si dorinte.Ai fost 8 ani langa mine la bine si la rau.Pentru asta.......iti multumesc.Iti multumesc pentru mana mereu intinsa, pentru cuvintele aspre, critici, zambete sau barfe...iti multumesc pentru ca ai fost cel care m-a ridicat si pentru moemntele in care mi-ai intors spatele.Tu ai fost cel care mi-a aratat ce e prietenia, ura sau indiferenta.M-ai invatat sa-mi accept defectele, sa-mi iubesc calitatile si sa fiu eu insami.Langa tine am simtit suprematia, rusinea sau egalitatea.Am invatat sa rosesc, sa critic, sa-mi apar opinia.Mi-ai fost mereu prieten sau poate...ca m-ai ignorat de la inceput...Poate nu vei citi niciodata ce-am scris sau poate te vei chinui sa intelegi....
Cu toate astea eu te voi iubi mereu pentru ca datorita tie.... sunt eu.

....

Sa ma intelegi imi doresc mai mult decat rasaritul soarelui, decat razele lunii sau fiorii dragostei. Nu te-am mai vazut niciodata...dar imi pari atat de cunoscut.Te imbratisez cu privirea. Imi esti drag...Pot chiar spune ca tin la tine...poate te iubesc.Te-as pune intr-un glob de sticla daca as putea...sa fi numai al meu...sa te pastrez asa cum esti acum:.perfect.

...departe de amintiri...

...ca pe un secret, ca pe un gand, un vis neimpartasit...

As sta ore intregi privindu-te,fara sa clipesc,cu teama ca intr-o zi nu vei mai fi tu....

...Dar tot te vei schimba...te vei transforma usor din adolescentul buimacit in adultul sobru si perfectionist, indiferent la amintirile, visurile si inchipuirile mele...